Opt este numarul echilibrului cosmic. Este numarul directiilor cardinale si a  directiilor intermediare. Opt este numarul rozei vanturilor.Adeseori este cifra spitelor de la roata, de la roata celtica pana la Roata vietii budiste. Este numarul petalelor florii de lotus si a cararilor Caii.

Infinity_symbol.svg

Opt este numarul trigramelor din Yijing si al stalpilor Mingtang-ului, al ingerilor care poarta Tronul ceresc. Asa cum o indica stalpii Mintang-ului, ingerii tronului si partea octogonala a lingamului, numarul opt, octogonul, au si o valoare de mediere intre patrat si cerc, intre cer si pamant, fiind deci in relatie cu lumea intermediara.

Iconografia si arhitectura hindusa acorda un loc important simbolismului octadei: bratele lui Vishnu sunt in numar de opt, corespunzand celor opt paznici ai spatiului. Grahas (planetele) sunt opt, fiind reprezentate  in doua temple din grupul de la Angkor, prin opt lingamuri asezate in jurul unui lingam central. Intr-un templu, Buddha este instalat in centrul unui veritabil lotus format din opt capele ca niste raze.

Opt este si numarul care se intalneste foarte des in cele mai vechi texte sfinte sintoiste cu sensul de multiplu. A devenit astfel un numar sacru. Opt nu este insa numarul indefinit si dispersat, ci el reprezinta nenumaratul ce formeaza o entitate.

Si in credintele africane, opt apare ca un numar totalizator. Astfel,  la dogoni, numarul cheie al creatiei nu este patru, ci opt, datorita calitatii sale de a fi dublul lui patru caci, in gandirea dogonilor, tot ce este pur, adica just, este dublu.

Exista asadar opt eroi calatori si opt familii umane nascute din opt stramosi primordiali dintre care patru au o predominanta masculina si patru au predominanta feminina desi sunt cu totii bisexuali. Al saptelea stramos este stapanul cuvantului, dar al optulea este cuvantul insusi. Verbul este deci simbolizat prin numarul opt, care mai inseamna si apa, sperma si totalitatea fortelor care fecundeaza.

Omul ca  imagine a macrocosmosului, este dirijat de numarul opt nu numai in mecanismul generarii si in structura corpului sau dar si in crearea si in randuirea tuturor lucrurilor de care depinde existenta sa. Astfel, semintele plantelor pe care le cultiva aduse pe pamant in claviculele stramosilor, sunt in numar de opt, iar cele opt graunte primordiale sunt plantate in cele opt campuri cardinale ale satului.

Amintim aici faptul ca, semnul malefic al infinitului este un opt culcat si ca lama a opta a Tarotului din Marsilia reprezinta dreptatea, simbol al implinirii totalizante si al echilibrului, ceeea ce corespunde perfect cu acel opt care este patru plus patru al dogonilor.

Traditia crestina privitoare la aceast numar seamana foarte mult cu mitul dogonilor si atribuie numarului opt desavarsirea si  implinirea.

Coloana Infinitului de la Targu Jiu  este unul din termenii pe care i-a folosit Constantin Brâncuşi pentru elementul principal al Trilogiei sale . Tot ca originare au mai fost consemnate şi denumirile de: „Coloana Nesfârşitului”, „Coloana fără Sfârşit”, „Stâlpul Nesfârşitului”, „Stâlp Nesfârşit” sau cel mai simplu „Stâlpul”.  Arhetipul românesc al Coloanei a fost însă demult recunoscut de către sculptor, forma stâlpului, simplă între toate, este aceea a unui stâlp de cimitir prezent ca un motiv simbolic arhaic.Eroii călătoresc prin propriile lor  mijloace supranaturale, pe căi doar de ei cunoscute şi ajutaţi uneori de animale miraculoase (n.b. cum ar fi „pasărea măiastră”). Oamenii de rând se pot urca la ceruri numai prin iniţiere, tărie fizică şi morală şi dorinţa de a lua contact cu făpturile transcendentale. Căile oamenilor sunt două: una pe „Arborele cosmic” şi alta pe o „Scară la cer”, ce trece prin „văzduh” (domeniu mitic ce corespunde spaţiului intre pământ şi primul nivel de ramuri – adică primul cer – al „Arborelui cosmic”).

Infinit (din latină infinitas — nemărginit) se referă la mai multe concepte distincte, de obicei legate de ideea de „fără sfârșit” sau „mai mare decât cel mai mare lucru la care te poți gândi”,

În matematică, infinitul este deseori folosit ca număr (de ex. el numără sau măsoară lucruri). Infinitul este relevant în legătură cu limite matematice.

În filozofie, infinitul se referă la spațiu și timp, precum în prima antinomie a lui Kant. Atât în teologie cât și în filozofie, infinitul apare în concepte precum “absolut“, “Dumnezeu” și “Paradoxurile lui Zenon“.