Eu am un mare “defect”…

II vad pe toti frumosi si buni…E un imens defect, mai ales cand constat dupa ani si ani de iubire, sau de prietenie, sau de dedicatie, ca am inzestrat si am reprezentat (chiar si in fata altora), o cauza neconforma cu realitatea…
Dar totdeauna, raul e spre bine…Cum si binele, contine in el samburele raului…
Pe zi ce trece scap de tot felul de poveri. Oameni saditi in gradina sufletului meu, pe care-i credeam frumosi, necesari, dispar acum cand vad ca-s buruieni.. Eu ii consideram de neinlocuit, ba chiar si de recomandat…
La fel si cu subiectele mele de emisiune…Ii vad pe toti minunati, ii caut, ii verific, ma documentez, si apoi, cand cineva ma intreaba de ei, ii creditez moral cu imaginea mea, cu meseria si profesionalismul meu, in care investesc de 27 de ani…
Deunazi, vine la interviu un mare spiritual, si imi tine o pledoarie despre viata interioara, si suprematia fata de material…La final imi da 2 cd uri audio cu muzica lui, precizand ce si cum sa pun la montaj…Apoi, ma intreaba cand si cum ii dau materialele video, cand editez ce s-a filmat,etc.. “Dar de ce?” il intreb..”pentru ca vreau sa stiu cand pot sa imi iau cd-urile inapoi” zice el…
Oamenii se cred ori prea speciali, ori deloc speciali..Ego-ul ii distruge, si ce pare stralucire, e de fapt prabusire.Si cand te crezi “prea mult” si cand te crezi “prea putin”.Sa te schimbi presupune sa ai inima curata, deschisa, curajoasa, iubitoare…dar nu e todeauna de ajuns. Munca de slefuire personala, credinta in Dumnezeu, propriile cautari, te ajuta sa AI DISCERNAMANT PROPRIU.
Oameni buni! Sa nu va luati dupa mine (sa va luati dupa voi), eu am un maaaare “defect”…Ii vad pe toti frumosi si buni …Si cand ma uit in urma, toti cei care au fost atinsi de acest mare defect al meu, s-au bucurat de el mult timp…atata timp cat eu i-am vazut ASA!

Previous post:
Next Post: