Creativitate – Info speed


Auzim si citim foarte multe cuvinte. Informatia ne transforma in fiecare secunda intr-un canal incredibil de comunicare cu mediul, cu bazele de date universale, cu o constiinta colectiva. Si atunci, ce mai ramane din adevaratele noastre dorinte si vise? Foarte putin…Cu siguranţă nu prin genul deja popular de comunicare te transformi, ci prin trăire proprie. Ce crezi că ar răspunde managerii dintr-o sală de training dacă ar fi întrebaţi care sunt departamentele unde este nevoie de spirit inovator? Da, ar numi managmentul, marketingul şi advertisingul. Dar la întrebarea „Unde NU este nevoie de creativitate?” Probabil că ar izbucni în râs şi ar spune în cor „La contabilitate”. Ar da glas ideii preconcepute care decretează: „Creativitatea este rezervată celor puţini”.Nimic mai fals. Talentul şi potenţialul creativ nu pot fi încorsetate în categorii, există în orice domeniu, în orice ocupaţie. Într-o măsură mai mică sau mai mare oricine este capabil să aducă o soluţie nouă, să rezolve dintr-o perspectivă neaşteptată o problemă. Oricine are capacitatea de a crea. Important este să devină conştient de această înzestrare şi să o folosească şi în profesie, şi în viaţa cotidiană.
Ideea ca motivaţia financiară stimulează creativitatea ,este o altă idee rareori confirmată de realitate. Dacă ar fi aşa toată lumea ar munci la bucată – „creez ceva şi iau plata pe loc, iar cu cât am mai multe “bucati” de acest gen, cu atât mai mare e câştigul”. De fapt creativitatea presupune angajamente şi proiecte de durată, nimeni nu poate pretinde inspiraţie la comandă, ca într-un contract pentru zugrăvirea unei case. Evident, oamenii aşteaptă să fie recompensanţi pentru munca lor, dar banii sunt o motivaţie care nu trece niciodată înaintea dorinţei de primi sprijin, apreciere şi recunoaştere a reuşitelor creative. Ne dorim de fapt să ne implicăm cu tot sufletul, cu toată pasiunea în ceea ce muncim ca să facem progrese.
Suntem mult mai creativi atunci când ni se oferă libertatea iniţiativei şi timp pentru idei îndrăzneţe. Atunci când ne pasă cu adevărat ce lucrăm, iar proiectul înseamnă o provocare pentru priceperea noastră. Dacă provocarea aceasta este însă mult peste capacităţile noastre actuale, devine frustrant. Dacă este mult sub ele, devine plictisitor. Liderii adevăraţi sunt cei care se pricep să găsească dreapta măsură între aceste extreme.
E foarte răspândită părerea că tristeţea, teama, stările sufleteşti tensionate îi inspiră pe artişti şi pot prilejui creaţii valoroase. Studiile arată că în privinţa profesiilor neartistice realitatea este fără niciun dubiu la polul opus. Nefericirea nu este un motor pentru reactorul ideilor geniale. Dimpotrivă, anxietatea, frustrarea, stresul, depresia le blochează. Creativitatea este asociată pozitiv cu bucuria şi sentimentele de afecţiune. Oamenii sunt mai fericiţi când au fost inspiraţi şi au avut o propunere creativă şi au mai multe şanse să fie creativi dacă au fost fericiţi cu o zi înainte. De fapt este un fel de cerc… virtuos. Când oamenii sunt încântaţi de munca lor pot face mai uşor asociaţii strălucite de idei, iar creativitatea le aduce împlinirea care naşte iar şi iar creativitate.
Un alt mit, nu doar stupid, ci de-a dreptul periculos spune despre competiţe ca ar fi mai eficientă decât colaborarea. . O bombă cu ceas care poate arunca în aer o echipă valoroasă . Creativitatea este puternic lovită acolo unde oamenii dau din coate şi se calcă reciproc pe picioare ca să se evidenţieze în ochii şefilor. Cele mai inovatoare echipe sunt cele în care există încrederea de a comunica şi a dezbate ideile. Când se luptă pentru recunoaştere, oamenii nu-şi mai împărtăşesc informaţiile, iar asta este distructiv, deoarece nimeni nu poate avea de unul singur datele şi viziunea întregului .

Previous post:
Next Post: