Afara-i toamna…

Afara-i toamna, frunza ‘ mprastiata,

Iar vantul svarle-n geamuri grele picuri

In timp ce tu citesti din roase plicuri

Si intr-un ceas gandesti la viata toata.

Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri,

N-ai vrea ca nimeni’n usa ta sa bata

Dar si mai bine-i, cand afara-i zloata

Sa stai  visand la foc, de somn sa picuri…

(pasaj Sonet/Eminescu)

Si starea mea de suflet in aceasta seara in care ma simt o femeie demachiata, ostenita, zambitoare, constienta, prezenta, creativa…jumate in pijama, jumate in haine de strada…bucuroasa de o poezie incantatoare, de o toamna care este deja, si care va fi si mai mult…Starea aia in care te mangai singur pe par, si te gandesti ca e bine asa cum e…